Isteria
Adesea persoana isterică este descrisă ca fiind de regulă o femeie, „cu nervii la pământ”, dând din mâini, ţipând lovind în stânga şi-n dreapta. Această imagine este însă reală numai în cazuri extreme, şi nu numai femeile sunt cele care pot avea un comportament isteric. Cauza comele isterice sunt cauzate de migrarea uterului din bazin la femeile mai în vârstă care suportă greu infertilitatea, lipsa copilului. Şi în prezent există confuzia că isteria este specifică femeilor. în prezent psihologii sunt de părere că isteria, mai exact nevroza isterică, este o afecţiune de origine emoţională, însoţită de tulburări de comportament, manifestându-se sub două forme. Una dintre aceste forme, isteria de conversie, este caracterizată de faptul că datorită efectelor psihice, pacientul manifestă anumite simptome fizice (de exemplu pierderea temporară a vederii, auzului). Simptomele celeilalte forme, ale isteriei disociative sunt pierderea memoriei, tulburările de somn, predispoziţia la hoinăreală. Sunt predispuşi nevrozei isterice în special cei cu o personalitate isterică.Personalitatea acestora este imatură din punct de vedere emoţional, superficială, plâng sau râd sunt exaltate sau disperă cu uşurinţă. Simţul realităţii lipseşte aproape în totalitate, greşesc adesea în legătură cu aprecierea oamenilor şi situaţiilor. Obligaţiile şi visurile sunt amestecate, iar dacă ceva îngreunează realizarea acestora îşi pierd cumpătul, fac scene, acuză pe ceilalţi, plâng. Sunt predispuşi la exagerări, îşi aleg cu plăcere ocupaţii în care trebuie să interpreteze un rol (actor, manechin, model), însă le place şi să-i conducă pe ceilalţi. în ciuda eventualelor succese adesea simt că nu sunt apreciaţi la valoare justă.
SIMPTOME
Psihice:
□ oscilaţiile emoţionale puternice
□ fără scrupule
□ dorinţa de afirmare
□ pasiune
□ răceală emoţională, egoism
Fizice:
□ leşin
□ spasme
□ paralizii
□ tremur
□ cefalee
□ tulburări de vorbire şi senzoriale
Cauzele isteriei
Conform opiniei psihanalitice şi isteria poate fi explicată prin dorinţe suprimate: persoana doreşte să fie altcineva decât îi permit capacităţile, posibilităţile, îşi doreşte ca mediul său s-o aprecieze, să fie mai atent cu ea.
Dorinţe neîmplinite
Dacă de exemplu nu este apreciată aşa cum îşi doreşte, nu este în centrul atenţiei, persoana în cauză se îmbolnăveşte, atrăgând atenţia asupra sa chiar prin această nevroză isterică. Dacă de exemplu leşină sau prezintă crize, toată lumea îşi va îndrepta atenţia asupra sa, ceea ce-i permite să ajungă în centrul atenţiei. Acest proces în mod cert nu este conştient. Stresul, situaţiile grele, fără ieşire (problemele care necesită efort, accidentele, conflictele de familie, situaţiile neaşteptate: pierderea bruscă a locului de muncă) pot de asemenea cauza nevroză.
Tratamentul isteriei
Tratarea nevrozei isterice nu este uşoară, existând riscul reapariţiei simptomelor. Simptomele pot fi ameliorate prin calmante, antidepresive, însă acestea nu tratează boala de fond. Nici discuţiile nu sunt de ajutor, chiar dacă unei persoane isterice i se recomandă să se adune, deoarece funcţia psihică, emoţională este involuntară. în realitate numai psihoterapia poate fi de ajutor: terapeutul în cursul discuţiilor evidenţiază şi conştientizează conflictele inconştiente, aceasta fiind bineînţeles un proces de durată, isteria nevindecându-se de pe o zi pe alta.
Ce are de făcut bolnavul
Persoana isterică nu poate face multe în interesul său, deoarece în majoritatea cazurilor nu conştientizează boala. Dacă însă este suficient de matură, poate realiza că are probleme.
IMPORTANT!
Persoana isterică de regulă nu conştientizează boala. Nu este o persoană uşor de suportat, însă se pot găsi între isterici persoane deosebit de valoroase.
Cum procedează medicul
In primul rând medicul determină cauza simptomelor. în acest sens examinează pacientul şi fizic. Dacă de exemplu piciorul bolnavului paralizează brusc, medicul determină dacă nu cumva există şi cauze fizice.
Dacă nici în ciuda unui examen amănunţit nu determină modificări organice, îndrumă bolnavul la psiholog care încearcă să identifice cauzele în dezvoltarea personalităţii, experienţele pacientului.
Dacă nici în ciuda unui examen amănunţit nu determină modificări organice, îndrumă bolnavul la psiholog care încearcă să identifice cauzele în dezvoltarea personalităţii, experienţele pacientului.
Evoluţia bolii
Persoanele isterice suferă de conflicte emoţionale inconştiente. Acestea doresc să fie altfel decât sunt, doresc ca mediul să îi vadă altfel, mai buni, mai inteligenţi.
Dacă ajung în situaţii în care dorinţele lor nu pot fi realizate, reacţionează în mod isteric. Persoanele suferinde de isterie sunt tot mai greu de suportat de mediu, situaţia lor fiind tot mai dificilă, deoarece mediul nu le identifică boala, îi evită, îi respinge pur şi simplu.
Dacă ajung în situaţii în care dorinţele lor nu pot fi realizate, reacţionează în mod isteric. Persoanele suferinde de isterie sunt tot mai greu de suportat de mediu, situaţia lor fiind tot mai dificilă, deoarece mediul nu le identifică boala, îi evită, îi respinge pur şi simplu.