Drogurile

 

In fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pământesc, milioane de oameni folosesc droguri. In mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci când consumâm ceai sau cafea, sau în cazul multor adulţi, un pahar cu vin ce ne relaxeaza. Ca şi alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau din alte băuturi răcoritoare cum ar fi Coca-Cola, sau alcoolul din vin şi bere sunt substanţe care modifică funcţionarea normală a organismului. Folosite cumpâtat, aceste droguri sunt relativ inofensive şi în multe zone ale lumii perfect legale.

Ce este un drog? Drogurile pot varia de la cafeina prezentă în inofensiva ceaşcă de ceai sau cafea, la substanţele care intră în compoziţia drogurilor mortale, vândute ilegal în continuare vom urmări folosirea şi abuzul de droguri în prezent.
Totuşi, alte tipuri de droguri sunt ilegale şi periculoase. Substanţe ca heroina fac parte din aceasta categorie, iar deţinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide.

Alcoolul şi tutunul

Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit în aproape toate colţurile lumii. Acesta se formeaza atunci când drojdia (particule mici de mucegai) fermenteaza zaharuri în mod natural, în fructe ca strugurii şi în seminţe, cum ar fi cele de orz. Vinul, berea, cidrul şi tariile, cum ar fi whiskey-ul, ginul şi romul, conţin toate alcool.
Acest drog acţioneaza asupra creierului în douâ moduri. Este un anestezic ce amortizează senzaţii şi sentimente. Este de asemenea un depresiv, ce încetineşte acţiuni şi reacţii. Alcoolul îl poate face pe cel care-l bea să se simtă mai fericit, mai spiritual şi mai încrezator. Cu toate acestea, ca şi în cazul multor droguri, doar cel care îl consumâ se simte astfel. Ceilalţi, însa, văd lucrurile aşa cum sunt.
Majoritatea oamenilor pot să-şi controleze consumul de alcool. Aceştia sunt “bâutori sociali”, iar alcoolul se găseşte în magazine, baruri şi restaurante. Insă abuzul de alcool este o problemă grava în multe ţări, fiind strâns legată de accidente rutiere, crime, sinucideri, violenţă şi abuz sexual.
Puterea alcoolului, ca viciu, este evidentă atunci când o persoană dependentă de acesta încetează să-l mai consume. Această persoană poate suferi de anumite simptome ale renunţării la alcool, de pildâ delirium tremens. Acestea cuprind transpiraţia, tremuratul, greaţa şi halucinaţiile. Nicotina din tutun este un drog consumat pe scară largă în societate. Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatul poate provoca unele forme de cancer, cum ar fl cel la plămâni şi gât, poate, de asemenea, cauza unele boli ale inimii şi ale vaselor sangvine, probleme ale plămânilor, ca bronşita, precum şi tulburâri la copiii nenăscuţi ai unei femei fumătoare.
Aceste boli sunt provocate în special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fl vaporii de tar şi monoxidul de carbon. Persoanele care inspiră fumul de ţigară în mod regulat - furnâtorii pasivi - se află şi ele în pericol.
Nicotina însasi poate contribui la stimularea unei persoane, fâcând-o să se simta mai alerta şi mai plină de viaţă. Fumătorii se obişnuiesc rapid cu fumatul şi trebuie să fumeze mai mult pentm a obţine acelaşi efect. Aceştia pot, de asemenea, deveni dependenţi din punct de vedere psihologic, deci, chiar dacă sunt conştienţi de pericolele şi riscurile la care se expun, le este foarte greu sa renunţe la acest obicei.

Fumatul de marijuana cu ajutorul unui hookah (o pipă tradiţională) în India. Efectele de scurtă durată ale acesteia includ o uşoară accelerare a bătăilor inimii, senzaţia de gât şi gură uscate şi, destul de des, senzaţii de foame. In zilele noastre, marijuana este o substanţă interzisă în majoritatea ţărilor din Occident. Este consumată, însă, fără restricţii, în unele ţări nord-africane - unele dintre acestea interzicând însă consumul de alcool.

Stimularea creierului

Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit în acest caz din frunzele plantei de ceai, sau din seminţele arborelui de cafea. Cafeina este prezentă şi în cacao şi unele bauturi răcoritoare, cum ar fi cola.
In consumul zilnic, cantităţile de cafeină sunt de obicei reduse. Insa, în cantitaţi mai mari, aceasta poate cauza probleme mai grave de sânatate, cum ar fi somnul neliniştit şi tulburârile digestive.
Marijuana, denumită şi canabis sau haşiş, este extrasă din cânepă. Cel care o consumă se simte relaxat, tihnit, mai conştient de ceea ce-l înconjoara şi mai capabil de a fi încrezător şi creativ. Cel ce priveşte din afară, vede opusul acestor stâri.
In general, şi în comparaţie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu pare să creeze dependenţă. Cercetările au demonstrat că aceasta poate duce la probleme mai puţin grave în comparaţie cu alcoolul sau tutunul. In multe ţări, unele grupâri au încercat sa schimbe legile şi să înlăture unele pedepse pentru consumul acesteia.

Nucile betel au efecte similare cu cele ale tutunului atunci când sunt mestecate. S-a estimat câ aproximativ 10% din populaţia lumii mestecă betel. Nuca, originară din Malaya, este fiartă ţi curăţată şi adesea consumată cu lămâie, care stimulează salivaţia, ajutând astfel la eliberarea drogului.

Barbituricele

Aceste droguri create în laborator sunt uneori prescrise de medici pentru alungarea insomniei şi neliniştii, în calitate de “somnifere” sau “calmante”. Sunt, de asemenea, recomandate persoanelor care nu pot supravieţui, dătorită faptului ca sunt prea neliniştite, agitate şi speriate tot timpul.
Barbituricele sunt prescrise mai rar în zilele noastre iar folosirea lor este supravegheata cu atenţie. Aceasta datorită problemelor din trecut, inclusiv abuzul, dependenţa fizică şi psihologică.
In doze mari, barbituricele produc efecte similare cu cele ale alcoolului. Simptomele încetării folosirii acestora sunt foarte grave, uneori chiar fatale.

O Cafenea în Londra în secolul 18. Efectele stimulatoare ale cafeinei, ingredientul activ al cafelei, făcea din aceste cafenele centre sociale si literare.

Amfetaminele

Fabricate şi ele în laborator, aceste medicamente sunt denumite “excitante”. Cei care le folosesc se simt energici şi alerţi. Aceste medicamente accelerează reacţiile chimice ale organismului, producând energie. Au fost folosite, cândva, ca tablete pentru slăbit. Problema este că, de multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doză, pentru a se simţi din nou energic. Acest fapt poate duce la obişnuinţă şi dependenţă psihologică.

Femei dependente de morfină în Franţa (1890). Morfina este un derivat al opiului şi se găseşte de obicei sub formă de praf ce se dizolvă în apă. Era folosită mai ales pentru alinarea durerilor, în spitale.

Halucinogenele

Halucinogenele reprezintă un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din “ciupercile magice” şi mescalina din cactusul “peyote”. Celelalte sunt create în laborator, ca LSD-ul (acid lisergic dietilamid), cunoscut sub numele de “acid”.
Aceste droguri au efecte dramatice asupra conştiinţei, a simţurilor şi a percepţiei consumatorului. Acesta poate avea halucinaţii puternice şi o astfel de “calătorie” poate fi extrem de înspairnântătoare. Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creeaza o dependenţâ fizica serioasă, iar pe termen lung nu par să cauzeze o dependenţă psihologicâ puternică. Aceştia provoacă însă o toleranţă în organism, iar oamenii au murit, chiar, sub influenţa lor. De exemplu, consumatorul poate să-şi închipuie că este capabil să zboare, şi să sara pe fereastra.

O mamă eschimosă şi fiica ei în zona arctică a Canadei, fumând limba căprioarei (o plantă mică, ce se găseşte în regiunile arctice). Eschimoşii au acces la puţine plante ce conţin droguri.

Opiaceele

Opiul, morfina şi heroina se obţin din specia de mac denumită opiu. Acestea provoaca stari temporare de amorţeală, linişte şi chiar exaltare şi fericire. In medicină, aceste droguri se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt însă deosebit de puternice şi periculoase, putând provoca rapid toleranţâ în organism şi dependenţă serioasa. O supradoză poate chiar ucide. Renunţarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere medicală, iar reacţiile organismului sunt neplăcute: friguri, crampe, greţuri, transpiraţie şi tremuraturi.

Consumul de marijuana - de unul singur sau în grup -reprezintă o activitate ilegală, iar deţinerea sau consumul de canabis este inca o infractiune in multe tari.

Cocaină şi “crack”

Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate să-l facă pe cel care o consumă alert şi plin de energie, chiar euforic. Deşi unii oameni pretind că pot folosi cocaina ca pe un drog social sau “de recreere”, ca şi alcoolul, alţii devin dependenţi din punct de vedere psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numără halucinaţiile, teama şi paranoia. “Crack” este o versiune modificata, din punct de vedere chimic, a cocainei. Este unul dintre drogurile cele mai puternice şi creeaza dependenţa. In unele zone consumul ilegal al acestora poate duce la jafuri, violenţă şi alte infracţiuni.

Consumul pe plan mondial si abuzul

Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale, în mod legal sau nu, afectează creierul. Ele altereaza aspectele mintale, cum ar fi gândirea, concentrarea, agilitatea, emoţiile şi constiinţa. Acestea sunt droguri psiho-active. In cadrul majoritaţii culturilor şi societâţilor din lume, oamenii folosesc droguri psiho-active. Drogurile şi motivele consumului acestora variaza de la o zonă la alta şi în funcţie de timp.
In multe ţări din Occident, cocaina şi heroina sunt substanţe ilegale. Marijuana este de asemenea ilegală, iar consumul acesteia este condamnat - deşi probabil mai puţin astăzi ca în trecut. Alcoolul şi nicotina se găsesc peste tot.
Totuşi, în multe regiuni ale Africii de Nord, deţinerea şi consumul de marijuana sunt permise. Pe de altă parte, consumul de alcool nu este în general permis. în unele ţari musulmane, alcoolul este absolut interzis. In unele regiuni ale Americii de Sud, oamenii consumă cocaină aproape la fel de normal cum cei din Marea Britanie beau ceai. In zone din Asia, oamenii consumă opiu în mod regulat şi făra să încalce legea - iar din opiu se extrage heroina.

De ce o faci?

Un motiv comun al consumului de droguri în mediul social este folosirea lor ca “lubrifiant social”, de la o conversaţie la o ceaşcă de cafea, la o noapte petrecuta într-un bar. Drogurile îi ajută pe cei ce le consumă să devină mai relaxaţi, deschişi, prietenoşi, vorbăreţi şi sociabili. Un alt motiv al consumului de droguri este faptul că acestea par să confere o uşurare temporară, un fel de evadare pentru o perioadă de timp.
Oamenii încearca să se detaşeze de o întreagă serie de probleme: stres, bani, griji, prea multă sau prea puţină muncă, familii şi prietenii destrămate, şi aşa mai departe. Unele persoane, însa, extind această idee şi încearcă să se detaşeze de tot de lumea reala. Ele nu se pot lupta cu viaţa reală şi consumă droguri pentru a experimenta şi a-şi crea o lume fantezistă alternativă.
Un alt motiv pentru care oamenii consumă droguri este reprezentat de presiunea exercitată în cadrul unui grup. O persoană ia droguri pentru că şi prietenii sau colegii din anturajul acesteia fac acest lucru.

Probleme cauzate de consumul de droguri

Există foarte multe probleme legate de consumul de droguri. De exemplu, orice uşurare sau evadare data de un drog este doar temporară. Pe măsură ce efectele drogului dispar, consumatorul se întoarce în lumea reală, fără banii cheltuiţi pe drog, sau timpul petrecut sub influenţa acestuia.
Ce-i prea mult nu-i sănătos, şi acest lucru este cu siguranţă valabil în cazul drogurilor. Organismul şi mintea se pot înbolnavi dacă se consumă droguri prea mult timp, sau prea mult o dată - o supradoză.
De exemplu, o beţie cu alcool poate ajuta o persoană să uite de griji pentru un timp. Insă alcoolul posedă efectul pierderii inhibiţiilor, făcându-l pe cel care îl consumă să fie mai nesăbuit. In consecinţă, acesta poate provoca o bătaie, sau poate cauza un accident de maşină, probabil rănind alte persoane, dar şi pe sine însuşi. Este posibil, de asemenea, ca acestuia să i se facă rău şi să se înece cu resturi de vărsături.

Din opiu necopt se fabrica heroina. Transportata ilegal in Occident ea este apoi diluata si vanduta in doze mici pe strada consumatorilor. La cei dependenti, efectele acesteia pot fi ingrozitoare, ca in imaginea alaturata.

O problemă majora este aceea că multe droguri creează obişnuinţă. Folosirea repetată a unui drog poate duce la dependenţă. Consumatorul este dependent de drog şi simte nevoia de a-l lua în mod regulat, pentru simplul motiv de a putea merge mai departe. Dependenta de droguri poate fi psihologicâ sau fizică, sau ambele. Dependenţa psihologică (uneori numită obişnuinţă) se petrece în mintea omului. Consumatorul simte câ nu poate sâ gândească normal şi să supravieţuiască fără ajutorul drogului. în cazul dependenţei fizice, nervii, muşchii, inima şi alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-şi continua funcţionarea.
Dacă este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice şi mintale ale renunţării la acestea. Aceste probleme variaza de la tremurături şi friguri, la transpiraţii, crampe şi dureri, halucinaţii (zărirea sau simţirea unor lucruri care nu sunt reale), inconştienţă şi chiar convulsii fatale.
Organismul se obişnuieşte treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleaşi rezultate ca înainte. Aceasta nevoie de cantităţi din ce în ce mai mari de drog, în vederea obţinerii aceluiaşi efect, poarta denumirea de toleranţă.
Modul de administrare al drogurilor poate fi de asemenea periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul şi căile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unui ac sau al unei seringi, care nu sunt sterile, poate provoca infecţii ca hepatita şi SIDA.

Intreruperea obiceiului

Există câteva metode de întrerupere a consumului sau a dependenţei de droguri. Acestea cuprind:
• administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere medicală,
• tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament,
• aderarea la grupuri formate din foşti consumatori,
• reabilitare într-un centru de dezintoxicare,
• detaşarea de situaţia sau grupul social unde a început consumul de droguri,
• şi combinaţii ale acestora.
Multe din cele enumerate mai sus costă bani, iar unele societăţi nu asigură resurse adecvate în vederea abţinerii de la consumul de droguri şi reabilitării. De asemenea, reuşita depinde de puterea voinţei şi motivaţia consumatorului însuşi.
Drogurile sunt uneori folosite de sportivi cu scopul îmbunătăţirii performanţelor lor. Administrarea steroizilor anabolici, care fortifică muşchii, sau a altor stimulente, cum ar fi amfetaminele, este considerată frauduloasă, iar aceste droguri au fost interzise de toate organizaţiile sportive responsabile.
Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge adeseori la jafuri, spargeri şi alte infracţiuni, în vederea obţinerii banilor pentru cumpărarea drogurilor. Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul drogurilor puternice, care creează dependenţă şi care sunt adesea cele mai scumpe. Deţinerea sau consumul oricărui drog interzis prin lege reprezintâ o infracţiune.