Cafea, ceai
Cafeaua şi ceaiul nu sunt indispensabile, cu toate acestea le consumăm cu toţii. Sunt gustoase, combat oboseala, chiar şi ceremonia băutului este odihnitoare. Plăcerea lor excesivă poate fi însă dăunătoare sănătăţii.Cafeaua, ceaiul - dispoziţie bună şi plăcere
Cum îşi produce cafeaua, ceaiul efectul?
Apa fierbinte, pe lângă multe alte substanţe dizolvă şi al-caloidele din cafea şi ceai. Alcaloidele sunt substanţe vegetale, care influenţează funcţia cerebrală şi medulară, în doze mari sunt toxice. De exemplu atropină, chinina, heroina, morfina şi nicotină sunt tot alcaloide. O alcaloidă a cafelei şi a ceaiului este cofeina. în trecut se credea că în ceai se găseşte teină, însă această opinie a fost infirmată. Conţinutul de cafeina al cafelei este de 1,2-1,4%, cea decafeinizată conţine 0,1%. Ceaiul conţine mult mai multă cofeină decât cea din urmă, în jurul de 0,5%. Cofeina din ceai însă se leagă de tanin, care întârzie resorbţia cafeinei în stomac şi intestin. Din acest motiv efectul revigorant al ceaiului se manifestă mai târziu, însă durează mai mult. Cofeina din cafea, prin inimă stimulează circulaţia, cea din ceai stimulează creierul şi sistemul nervos central.
Uneori arde stomacul
Cofeina şi taninul excită mucoasa gastrică, ce poate conduce la probleme, arsuri gastrice. în acest caz e bine să adăugaţi puţin lapte în cafea sau să consumaţi un produs decofeinizat. Cafeaua espresso este mai puţin dăunătoare pentru stomac în comparaţie cu „cafeaua lungă”.
Este cofeina dăunătoare?
In cantităţi mari cofeina este toxică. Doza letală este de 10 g. O asemenea cantitate se găseşte în 100 de ceştide cafea. Cofeina nu se concentrează în organism, jumătate din cantitatea consumată se descompune în 3-5 ore, iar în 24 de ore aproape se elimină în totalitate.
Conform unor studii recente, nici cantitatea de cofeină din şase ceşti de cafea pe zi nu reprezintă un factor de risc la îmbolnăvirea arterelor coronare, apariţia diabetului zaharat, cirozei hepatice, hipertensiunii arteriale, accidentului vascular cerebral şi nici în cazul afecţiunilor tumorale. Nu are rol în formarea gutei şi a ulcerului gastric: cauzele acestora mai degrabă sunt alimentaţia necorespunzătoare, consumul excesiv de alcool, fumatul.
Conform unor studii recente, nici cantitatea de cofeină din şase ceşti de cafea pe zi nu reprezintă un factor de risc la îmbolnăvirea arterelor coronare, apariţia diabetului zaharat, cirozei hepatice, hipertensiunii arteriale, accidentului vascular cerebral şi nici în cazul afecţiunilor tumorale. Nu are rol în formarea gutei şi a ulcerului gastric: cauzele acestora mai degrabă sunt alimentaţia necorespunzătoare, consumul excesiv de alcool, fumatul.
Cafenele
Băutul cafelei este şi o ceremonie, locul principal de desfăşurare fiind cafenelele populare în multe oraşe europene. Obiceiul băutului cafelei a fost răspândit de turci. Primul „oraş al cafelei” a fost Veneţia, unde la începutul anilor 1600 s-a deschis La bottega del caffe, fireşte în Piaţa San Marco. După Veneţia au urmat rapid Ox-fordul, Londra, Parisul şi Viena, unde şi în prezent există numeroase cafenele renumite. Cafeaua a ajuns pe aceste meleaguri prin intermediul turcilor şi a fost imediat adoptată de clasele de sus ale societăţii. La începutul secolului XIX Bucureştiul număra peste 1.500 de cafenele şi birturi. O cafenea de lângă marele han Şerban Vodă (actualmente pe locul în care se află Banca Naţionala) este menţionată în documente încă din anul 1667; alta, lângă biserica Sf. Gheorghe, în 1746. Cultura cafelei este răspândită şi în ţara noastră: majoritatea populaţiei adulte consumă cafea. Este băutura nelipsită din restaurante, cofetării, baruri.
Cafeaua espresso este mai bună
Cafeaua espresso nu solicită atât de tare stomacul, ca şi cea lungă, la filtru. Aparatele expreso funcţionează pe baza aburului care în câteva secunde filtrează praful de cafea. în acest timp scurt taninii şi substanţele amare nu se dizolvă. Ceaiul mai sănătos pentru stomac este preparat tot în baza aceluiaşi principiu. Planta nu trebuie lăsată să stea mai mult de 3 minute. Acest timp este suficient pentru a dizolva cofeina, în schimb taninii nu ajung în băutură.
Cafeaua şi ceaiul în timpul sarcinii
Ficatul fătului bineînţeles nu poate descompune aşa de uşor cofeina ca şi în cazul adulţilor. Fătul are nevoie de 3-4 zile pentru a putea prelucra cantitatea de cafeina primită de la organismul mamei. încă nu s-a determinat dacă acest lucru pune sau nu în pericol fătul. Este însă cert că dacă mama consumă o cantitate mare de cafeina - mai mult de 8 ceşti de cafea sau ceai - pot apare anomalii congenitale.
