sâmbătă, 9 februarie 2013

Viaţa în Pădurea Neagră


Viaţa în Pădurea Neagră


Pădurea Neagră, ce se întinde pe o suprafaţă de mai mult de 6000 km², şi-a primit numele datorită vârfurilor montane acoperite de păduri întunecate de brad. Pădurile montane sunt alcătuite din conifere, iar cele din văi dintr-un amestec de stejar şi mesteacăn. Pe pajiştile montane se cultivă viţă de vie.800px-schwarzwald_1.jpgPădurea Neagră este o destinaţie preferată de drumeţi, fiind renumită pentru traseele turistice deosebite, pădurile şi munţii săi. Pădurile cu o compoziţie variată, oferă casă multor specii de animale şi plante.
Formare şi caracteristici
Munţii Pădurii Negre s-au format cu aproximativ 500 de milioane de ani în urmă. Atunci s-au format prin încreţire şi Alpii, Pădurea Neagră şi munţii bogaţi în minereuri.
Cu aproximativ 42 de milioane de ani în urmă, s-a rupt mijlocul lanţului montan şi a coborât cu 1000 de metri, astfel formându-se regiunea Rinului. Alte urme în aspectul regiunilor au fost lăsate de epocile de gheaţă şi erupţiile vulcanice, în urma cărora aspectul dantelat al vârfurilor a fost remodelat la forme rotunjite, pe ambele părţi ale  şesului. Principală rocă a Pădurii Negre este granitul, care în anumite zone este acoperit de un strat roşu de nisip sau calcar.
Partea vestică a Pădurii Negre este alcătuită din stânci abrupte şi văi înguste, iar partea estică este compusă din văi largi şi dealuri prietenoase, întreaga regiune este divizată de Valea Kinzig, la vest înălţimea vârfurilor este de maxim 1000 de metri, în timp ce la sud atinge chiar şi 1490 de metri, ca de exemplu vârful Feldberg.
Multe văi sunt acoperite de păduri de brad, ce devin mai rare cu creşterea în altitudine, peste 1000 de metri crescând doar iarbă şi brazi pitici. în văile mai joase întâlnim pe alocuri păduri de stejar şi fag ce alternează cu pajiştile înierbate.
Mamiferele din Pădurea Neagră
In Pădurea Neagră trăiesc mulţi cerbi şi căprioare. Cei interesaţi pot observa animalele în parcuri tară a le perturba. Iarna animalele ies din pădure, în această perioadă fiind ademenite în locuri de hrănire bine stabilite, astfel se încearcă să fie prevenită distrugerea scoarţei copacilor.
Mistreţul trăieşte şi astăzi în libertate în Pădurea Neagră, sau este crescut în zone împrejmuite. în pădurile mai joase, vulpea este un animal frecvent; vânează şoareci, chiţcani, iepuri de vizuină si de câmp, precum şi păsări. In copaci trăiesc veveriţe şi jderi de pădure, iar pe sol îşi caută hrană viezurii. Râsul, ce a fost eradicat în trecut din aceste teritorii, este readus în Pădurea Neagră.
Păsările din Pădurea Neagră
Multe specii de păsări trăiesc în Pădurea Neagră, ca şi în zona Rinului, zonă ce limitează la sud-vest pădurea. In aceste regiuni râul încetineşte şi îşi lărgeşte albia, iar pe malul său cresc sălcii şi păpuriş.
In munţi trăiesc specii răpitoare, precum uliul porumbar şi uliul găinilor. Aceştia vânează alte păsări, precum şi iepuri de vizuină şi de câmp, veveriţe şi mai rar şoareci. în ultimii ani în Pădurea Neagră cloceşte din nou şi acvila de munte. La adăpostul copacilor bătrâni trăieşte ciocănitoarea neagră, ce sapă tuneluri în trunchiul acestora, în timp ce caută furnici şi larve de insecte. Scorburile largi săpate de ciocănitoarea neagră, oferă adăpost bufniţelor, porumbeilor de scorbură, pârşilor mari şi liliecilor. Forfecuţe comune mănâncă seminţele din conurile de brad; numărul acestor păsări depinde de oferta de conuri din fiecare sezon. în anii grei, aceste păsări migrează în masă în căutare de noi resurse de hrană. în zonele bogate în afini, cocoşul de munte îşi găseşte adăpost printre copacii bătrâni. Dintre păsările silvatice, aici întâlnim: diferite specii de vrăbii, cum ar fi cinteza şi mugurarul, dar şi piţigoi, ca de exemplu piţigoiul moţat şi cel de brădet, precum şi auşelul cu capul galben şi cel sprâncenat.
Copacii şi plantele Pădurii Negre
Văile acoperite cu păduri de conifere dese, sunt caracteristice acestei regiuni. Solul pe care nu creşte altceva în afară de muşchi şi ciuperci, este umbrit de copaci falnici de 30 m înălţime. Pădurea de brazi pare, mare parte a anului, întunecată şi neprietenoasă. Când razele soarelui de vară inundă pădurea, zona se schimbă complet. Trunchiurile copacilor se scaldă într-o lumină arămie, iar aerul cald din jurul lor emană un miros îmbietor de brad. Iarna, copacii se transformă în piramide albe de gheaţă, ale căror trepte sunt reprezentate de crengi acoperite de zăpadă, iar pe sol se intersectează urmele lăsate de animalele sălbatice.
In regiunile mai înalte ale Pădurii Negre, mai ales în crevase, trăiesc plante alpine caracteristice, care sunt protejate faţă de condiţiile climatice vitrege şi de vântul năprasnic de promonto-riile stâncilor înalte, stânci ce oferă adăpost multor animale ameninţate. în strâmtoarea Wutach, trăiesc mai mult de 1000 de specii de plante, 100 de specii de păsări şi 500 de fluturi diferiţi, unele dintre aceste specii fiind deosebit de rare. Pe platoul montan trăieşte trandafirul alpin, amica şi căpşuniţa roşie, iar mai jos putem întâlni iarba neagră, piperul lupului şi afinul.
In pajiştile regiunilor mai joase putem vedea orhidee şi alte plante rare, putem descoperi lacuri mai mici înconjurate de păduri mixte compuse din brazi, molizi, fagi şi mesteceni, iar pe sol creşte feriguţa, ienupărul şi socul. Tot aici, pe alocuri cresc diferite specii de iarbă dulce, brazi şi salcâmi. Unele lacuri au secat, iar în locul lor s-au format mlaştini înţesate de păpuriş şi rogoz; în unele zone pe malul lacului întâlnim chiar şi irisul. Râuri mici cu păstrăvi şerpuiesc în vale, iar pe malul lor creşte salcia şi mesteacănul. Pe măsură ce văile se lărgesc, râurile se grăbesc pe lângă cătune izolate.